Privind inapoi spre zilele petrecute in tabara nu pot decat sa afisez un zambet nostalgic. Desi au fost unele incomoditati, cum ar fi drumul stupid de lung din Arad pana in Bacau sau preturile de la magazinul taberei, au fost eclipsate de atmosfera unica, pe care sunt tentat sa o numesc spiritul “Anime Camp”.

Eu, fiind o persoana mai putin sportiva am participat in general la atelierul de desen, in care, trebuie sa recunosc, am invatat destul de multe si am reusit sa-mi imbunatatesc tehnica oarecum. Ocazional participam si la LARP, dar avand in vedere constitutia mea fizica, dupa fiecare meci trebuia sa fac pauza, ceea ce diminua oarecum din farmec.

Ce mi-ar placea intr-o viitoare editie ar fi ca locatia sa fie mai centrala si sa fie mai putine cabane, de mai multe persoane. Asta ar fi mai pe placul meu, dar nu sunt de importanta majora.

In incheiere, consider tabara un succes si singurul lucru care il vreau de la organizatori e sa continue tot asa.

Cu toata admiratia,

review

Seraph/Ryuu

Pentru unii, tabăra a început încă de când s-a dat liber la forum. De atunci s-a socializat la greu prin muuulţi de 0 şi 1 schimbaţi între viitorii camperi FUBAR. Păreri au fost formate, preferinţe exprimate, şi, în cea mai mare parte, am descoperit că suntem compatibili într-ale umorului. Squadurile au fost alese, unii mai decişi decât alţii: „La lupi şi dacă nu se poate atunci la unicorni” sau  „Vreau la dragoni şi dacă nu mai e loc atunci la vulturi” saaau „Vreau la tigri şi numai la tigri nu mai vreau nicăieri altundeva!”

Apoi a venit timpul să plecăm spre A-Camp, cu bagajele uşurele că deh, “Nu-mi trebuie mai mult de un schimb pe zi, fii serioasă mami!”

(…4 zile mai tarziu): Cine are un tricoooou? Că ăsta ultimul mi s-a dus la LARP…

Dar să revin la primele zile totuşi, ajunşi în tabără, după un drum de 121734147194794 de ore (pentru noi Orădenii, cel puţin, am fost şocată de cât de absolut IMENSĂ era, 130 de oameni, 35 de cabane, 10 duşuri, 3 duşuri funcţionale, 10 câini, etc.(De ce, Doamne, din 35 de cabane, a trebuit să fiu cazată FIX în cabana 35? Primul meeting cu echipa a fost inspaimantator, “SOCIALIZAŢI!!!”, dar celelalte au devenit gradual mai interesante. A doua zi au început atelierele şi paintball-ul, woo-hoo! Costume de camuflaj şi măşti gen Darth Vader. Singura problemă a fost uşoara senzaţie de claustrofobie conferită de măşti, plus faptul că dacă gâfâiai prea mult ţi se aburea şi, neavând voie să o scoţi pe teren, rămâneai în ceaţă restul jocului. La LARP am jucat prima zi două ore glorioase, timp în care echipa noastră a câştigat exact o dată. Nu cred că există joc mai intens decât LARP. A treia zi a început inuman de devreme, cu febra musculară de rigoare. Degeaba paracetamoale înainte de culcare, dacă culcarea a fost la 4. Apropo de sporturi, baseball-ul a fost absolut ge-ni-al. Mai ales fazele punctate de câte un “Să intre Scumpete!!” sau “Loveşte prin învăluire, Louie!!!”

După mega-petrecerea din ultima seară, care a ţinut până la 7, mi-am dat seama că doamnele de la cantină nu ne mai prea plăceau, dovadă fiind privirile ucigătoare aruncate la vederea camperilor ce încă dansau la ora la care trebuia deschisă cantina. Plus stencilul uriaş cu îngerul plasat FIX pe uşa camerei cu provizii.

A-Camp a fost bestial!

review10

Rilu

S-a terminat si cea de-a doua (sau a treia… sau a patra dupa unii) editie A-Camp. “A” vine de la “anime”. In aceasta vara am invatat unele chestii destul de interesante. Unele din ele erau chiar in program, dar acum voi vorbi despre cele invatate pe pielea mea… si mai mult pe pielea altora. Asa ca…

Lectia #1 Istorie si Sport, predata de Deus: “Supararea cand imi vine, dau cu bata dupa tine”.

Prea multe nu sunt de spus. Aflat in Moldova si inspirat de faptele lui Stefan cel Mare, Deus a vrut sa reinsceneze ispravile domnitorului. Asa ca si-a luat bata de baseball ca buzdugan si a pornit la lupta. Si pentru ca ar fi fost putin absurd sa se bata cu brazii, Deus cel Viteaz i-a transformat pe cativa camperi in invadatori turci: pe unul l-a pocnit in antebrat, dupa unul a aruncat “buzduganul” iar pe restul, ramas fara arma, i-a atacat cu mainile goale. Va multumim ca aparati tabara de nemernicii pagani, Maria Voastra!

Lectia #2 Muzica: E-On are gusturi fine.

Nu credeam c-o sa ma bucur vreodata la o pana de curent. La 20 de minute dupa ce incepuse karaoke, Alexander, Lumpy si cativa oameni care stiau cum ar trebui sa sune melodiile se pregateau de o sinucidere in masa. Dupa a 5-a melodie s-a intamplat un miracol: a cazut curentul cateva ore. Noroc, interventie divina sau mana criminala, orice-ar fi fost, eu m-am distrat mai bine in timpul penei de curent decat as fi facut-o la karaoke.

Lectia #3 Tehnici de supravietuire: You do not talk about A-Camp!

Nu dati de mancare la ursi si nu intrebati organizatorii de viitoare editii A-Camp. Ambele situatii pot fi fatale. Acesta este probabil unul din cele mai importante lucruri care trebuiesc stiute in tabara. E atat de important incat ar trebui inclus in regulament.

review8

Ccentral

 

A fost raiul pe pamant!

Kira

Fara prea multe interventii exterioare, am lasat timpul sa treaca pana ce calendarul de pe perete mi-a indicat dimineata de 17 august. Cu bagajele facute, m-am indreptat tiptil-tiptil pana la Gara de Nord. Fete noi sau vechi, zambete si asteptari pentru o saptamana departe de agitatia si monotonia urbiei din care fiecare face parte. Pe drumul cu trenul, am incercat, cu totii, sa mimam o aparenta calmitate si sa pastram ce e mai bun pentru camp.

Ajunsi in gara din Bacau, am simtit cum pamantul ne fuge de sub picioare la propriu, la fiecare balansare a vehiculelor pregatite sau nu, pentru drumul forestier. Cazarea nu a fost o problema, singura imagine frapanta fiind cea a lui Yume cu ochelarii lui Lennon pe nas.

Intrat in camera, ma scufund in pat si intru intr-o stare psihedelica, intr-un univers paralel in care clipa se dilata. Progresiv, in minte imi apar imagini intiparite pe retina, cu mine tragand cu sete de tragaciul pustii de paintball, sau cu innabusita incercare de a face karaoke. Printre imaginile ce se reped ca un flashback prin fata ochiilor ii regasesc pe Xelu si a sa “O face”, pe soldatul Rilu, pe 3525..98, toate tintele lui Romeo, glumele morbide marca Mishu, fiecare cearta avuta de Luffy pe terenul de l.a.r.p. si muulte, multe altele. Zilele au fost destule si fiecare minut in camp echivala cu ore intregi de plictiseala cotidiana.

A fost o saptamana de vis, in care am invatat sa lovesc cu bata de baseball, am avut emotii la primul meu stencil (mai mult pentru degete, decat pentru produsul in sine), am inghitit in sec la fiecare masa de pranz, am invatat sa supravietuiesc pe munte ( O.o ), dar ce este poate cel mai important, pentru nici macar o secunda nu am avut impresia ca ma plictisesc. Trezirea a fost brusca, in dimineata lui 23, si a adus de la sine liniste si deznadejde, la gandul ca ne vom intoarce la viata de zi cu zi, fara culoare, fara gust si  ca ne vom revedea abia in tabara de iarna, pentru care astept anuntul oficial, calendarul cu zile ramase e deja facut.

Pace,

review1

Frenetik

Trebuie sa recunosc, venind pentru prima oara in camp in aceasta vara, am fost cam sceptic cu privire la reusita acestei tabere. Nu stiam pe nimeni si mi-am propus din start un singur tel: sa ma relaxez timp de o saptamana, intr-o locatie cat mai departe de restul lumii, fara semnal la telefon, cat mai “chill”.

Din fericire, am fost surprins placut din mai multe puncte de vedere. Pentru inceput oamenii. Nu ai cum sa iti faci intr-o saptamana 150 de prieteni dar pot sa spun ca macar 10-15 tot mi-am facut si inca de 3 ori pe atatea cunostinte.

In al doilea rand locatia. Camere ok, dusurile si ele peste asteptari, padurea, mancarea buna, teren de fot…erm.. vreau sa spun baseball, padurea, avionul, padurea…

In al treilea rand organizarea. Jos palaria celor care s-au ocupat. Activitati din cele mai variate de la baseball la desen, de la paintball la stencils, de la LARP pana la proiectii de filme si animeuri, efectiv nu a fost timp de plictiseala. Mentiune speciala pentru cei 4 baieti de la trupele speciale care au stat printre noi timp de 4 zile. A fost intradevar un triumf.

La final ce pot sa spun decat ca astept sa ne revedem la iarna!

review2

Tudor

A Camp a fost pentru mine o experienta remarcabila, iar urmatoarele aspecte nu vor lipsi din relatarile mele catre prieteni despre cum m-am distrat in tabara:

1) Fiind un fan anime, este evident faptul ca tematica m-a atras ( de la desene foarte reusite facute atat pe foi cat si pe cartoane cu ajutorul matritelor, pana la proiectii de Amv-uri si chiar ocazionale cosplayuri).

2) Cu toate ca am fost poate cam multi, acest lucru a dus la o binevenita diversitate in persoane. De exemplu,tabara a avut de la amatorii jocurilor pe calculator si ai desenului pana la sportivii inversunati, de la persoane tacute si mai retrase(desi toti au socializat in final cel putin cu o alta persoana) pana la persoane efectiv hiperactive si mereu joviale. Astfel, eu consider ca este practic imposibil sa nu gasesti cel putin o persoana care sa ti se para simpatica din amalgamul de oameni pe care tabara ii strange laolalta.

3) Activitatile au fost variate si cred eu pe gustul tuturor. Sport, lupta cu sabii(fiti linistiti nu au fost arme autentice), paintball, desen, club de teatru, jocuri pe calculator si chiar ,o surpriza din partea organizatorilor, tehnici de supravietuire “predate” de…. soldati ai fortelor speciale. Dap ai citit bine. Si aici nu ma refer la foarte eficienta metoda”scoateti caietele si scrieti…regula 1..”(da, sarcasm), ci o practica distractiva ce a inclus: cum sa supravietuiesti in padure in conditii de hrana si apa insuficiente si totodata cum sa construiesti un foc pentru a te incalzi(doar vreo 4-5 metode destul de interesante de care nici ca aveam habar), cum sa te orientezi cu ajutorul busolei(chiar a fost si provocator deoarece aceasta “deprindere” a fost inclusa si intr-o competitie). Totodata, am participat si la cateva exercitii fizice “de inviorare” pe care soldatii le pracatica zilnic (desigur acestea au fost adaptate “ca pentru noi”, neofiti in ale exercitiilor de inviorare la 6-7 dimineata, ma rog eu cel putin).

4) Si nu in ultimul rand focul de tabara, evenimentul care mi s-a parut cel mai fermecator. Imensa vapaie dadea imprejurimilor un aspect mirific, integrandu-ne pe toti intr-un tinut de basm si totodata faurind intre noi legaturi tainice, insesizabile, care totusi ne-au facut sa ne simtim in sanul unei mari si ciudate familii. “Since I am unable to pray for myself, I instead prayed to the moon floating in the night sky for the happiness of the person to whom this right hand belongs”(de dragul citatului, nu il voi traduce).

In concluzie , ce pot spune…abia astept tabara de iarna.

Un sfat pentru o activitate:
As propune ca in viitor sa fie la activitati integrat si cosplayul in sensul ca, la fel ca la drama club(poate chiar in cadrul drama club-ului), sa fie anumite personaje prestabilite de organizatori(deci si imbracamintea sa fie pusa la dispozitie), iar cei care vor sa participe la aceasta activitate sa isi aleaga un personaj. Scopul acestei activitati nu ar fi,in primul rand(desi este si acest lucru important), acela de a imita la perfectiune tinuta personajului ales de fiecare, ci mai de graba “copierea” sau invatarea si evident practicarea comportamentul personaului ales. Astfel cred ca ar fi destul de interesant, daca nu si amuzant, sa intalnesti prin tabara pe cineva care la 3 vorbe adauga si un “Dattebayo”(Naruto) sau un afemeiat fara scrupule(Sanji din “One piece” sau ,de ce nu, Kintarou din “Golden Boy”) ori poate un prostanac irascibil, insa bataios(Renji din “Bleach”) ori un geniu ciudatel, simpatic in felul sau(L sau Near din “Death Note”). Desi sunt constient de inevitabilele probleme ce pot aparea(costume ciudate ale personajelor, certuri intre participanti..caruia ce personaj sa ii revina), sper ca poate veti gasi o solutie.

review9

Remus & Rey

As putea spune ca editia asta a fost mai reusita ca cea de vara trecuta. Au fost mai multe activitati, mai multe optiuni de unde sa alegi, locatia a fost superba (data viitoare imi voi aminti sa iau si o geaca cu mine, desi nu e munte). What can I say….

Awesome camp was awesome!

Lucifiel

Fiind din Bucuresti nu am probleme cu transportul, insa sincer nu m-ar deranja sa inconjor toata Romania, atata timp cat locatia merita.

Organizarea mie una mi s-a parut foarte buna, mai buna decat datile trecute, ceea ce e extraodrinar avand in vedere numarul sporit de activitati. Nici nu am avut timp sa simt cand a trecut timpul pe langa mine.

Chiar nu am de ce sa ma plang, desi recunosc ca intr-un fel mi-a placut locatia de anul trecut, unde s-a putut face acea mica drumetie. Asta ar fi mai mult o sugestie pe viitor.
Referitor la sporturi – poate data viitoare se pot lua 2 perechi de palete de batminto si fluturasi mai bunicei? ^^;

Mai am o sugestie – referitor la workshopul de desen si premiile aferente – mie mi-ar fi placut sa se fi dat separat premiile pe arta originala fata de desenele pentru care s-au folosit desene referinta.
Mi-a placut foarte mult ca de data asta am avut workshop de desen nu numai in fiecare zi, ci de 2 ori pe zi.

In rest am numai cuvinte de lauda – activitatile au fost alese extraordinar, am avut sansa sa incerc lucruri pe care altfel nu le-as fi incercat. Faptul ca ati adus produse Copic a fost iarasi o mare sansa pentru mine (si cred ca nu numai) si tin sa va multumesc pentru toate oportunitatile.

Deocamdata atat. Campul a fost oricum extraodinar si sunt sigura ca nu sunt singura care il asteapta deja pe urmatorul.

Seandreea

Anul asta a fost incomparabil cu anul trecut din toate punctele de vedere.

Mi-a placut mai mult locatia de anul asta. Drumul nu m-a deranjat, chiar daca a trebuit sa strabat vreo 1000 km. Organizarea a fost buna, foarte multe activitati, sincer nici nu stiam la care sa ma duc ca am vrut sa le incerc pe toate, dar deh, nu a tinut timpul cu mine. Nu prea am ce comenta, poate doar masa de pranz cum zicea si Frenetik.

Am ramas cu multe amintiri placute din tabara asta.

Rannika

Cea mai reusita tabara!

Felicitari organizatorilor. Locatia a fost bestiala, activitati foarte placute. Intr-un fel a fost bine ca nu am avut semnal cum sustinea si Lumpy: “Nu te streseaza nimeni.”.

Ar trebui sa dureze macar 10 zile daca 2 sapt. e prea mult.

A-camp FTW.

Amy

Saptamana trecuta (16-23 august 2009) am fost intr-o tabara anime/manga, A-Camp. A fost extraordinar de distractiv si de placut – pentru mine, o experienta unica. S-a desfasurat la Bacau, in tabara din Valea Budului, intr-un loc unde orice fel de semnal pentru telefoane mobile era inexistent (doar cei de pe Cosmote si Vodafone aveau noroc, cateva sute de metri mai sus de tabara – cei de pe Orange, asa, ca mine, eram mai batuti de soarta…), dar aveam, din fericire, apa calda curenta (iar diminetile erau groaznic de reci…brrr! E de ajuns numai sa iesi din paturi si te trezesti instantaneu!). Dupa parerea mea, a fost cea mai reusita tabara in care am fost pana acum (nu regret ca am renuntat sa merg in tabara cu ai mei colegi pentru A-Camp!), si daca va mai fi organizata o editie de iarna, vreau sa particip orice ar fi – chit ca ar insemna sa petrec vreo sarbatoare de iarna departe de casa!

Tema taberei a fost F.U.B.A.R. (sau “Fouled Up Beyond Any Recognition” adica “Mai rau nu se poate”), un termen militar, motiv pentru care multe activitati au avut o tenta militara: paintball, L.A.R.P. (Live-action Role Play), S.O.L. (o zi din viata unui soldat), demonstratii de parasutism, informatii despre orientare si auto-aparare si supravietuire, etc. Totul a fost foarte meticulos organizat, cu o varietate uriasa de activitati (lista intreaga o gasiti pe site-ul de la titlu): de la stencils si desen, la sporturi precum badminton, volei sau fotbal. Cei 130 de membri au fost impartiti in 6 squaduri: Squad-urile Vulturilor, Unicornilor, Dragonilor, Cerbilor, Tigrilor si Lupilor. In aceasta formatie, am participat la competitii, am socializat unii cu altii, am format prietenii intre noi si legaturi cu alte squaduri, etc. Ei bine, eu am fost un Vultur, si sunt foarte mandra de asta!

A fost prima editie din A-Camp la care am participat (a treia de la “infiintare”), dar am o parere grozava despre ea. Intr-adevar, diminetile erau cam racoroase (si aerul oarecum umed – puteai sa lasi o bluza si doua zile sa se usuce, caci nu ar fi facut-o niciodata!), chiuvetele din camera, pretentioase (nu “tacea” decat daca invarteai robinetul exact la mijloc!), dusurile cam ciudat puse (trebuia sa defilam prin jumatate de tabara numai sa ajungem la ele.. dar hey, nu ma plang absolut deloc! Am avut apa calda curenta – mai mult de-atat nici ca-mi trebuie, dar sunt niste lucruri marunte comparativ cu experienta placuta alaturi de ceilalti A-Camp-eri. As putea incepe sa ma plang de mancare (care mi s-a parut ciudata DOAR de 2 ori), dar sincera sa fiu, castravetii murati care au fost in meniu la un moment dat imi inchid gura! Le multumesc organizatorilor din tot sufletul ca au creat o asemenea oportunitate pentru fanii anime/manga sa se adune intr-un singur loc si sa lege prietenii – I wuv you! And I love A-Camp!>.<

P.S. Sincera sa fiu, stiu, Alexander, Otaku, Lumpy, ca ati pierdut ore intregi in care ati fi putut dormi facand aceasta experienta cat mai placuta pentru noi (ceea ce, personal, consider ca ati si facut-o). Nu stiu cat de greu a fost sa organizati aceasta tabara, dar pentru tot efortul vostru, va admir. GO, A-CAMP!

Myriutza

Nu stiu cum a fost in alti ani, dar activitatile mi s-au parut interesante si intr-atatea incat nu puteai sa le faci pe toate, chiar daca vroiai! Multe din ele le-am facut pentru prima data (baseball-ul m-a incantat foarte tare, am mai aflat si de niste anime interesante…)
Conditiile mi s-au parut, de asemenea, bune.

Dar, poate ca ar fi fost mai bine daca in fiecare zi s-ar fi postat un afis sau ceva in care sa fie insiruite numele fiecarei activitatii, locatia si ora pentru a fi vazute de toata masa de oameni (pana la urma aflam noi, dar astfel squad leaderii si organizatorii nu ar mai fi bazaiti cu atatea intrebari).

In rest, mai depindea si de trezirea si participarea membrilor, dar asta e variabila.

Mi-a facut placere,

Yoru

Am fost placut impresionata de editia A-Camp a acestui an. Nu cred ca organizatorii ar mai fi putut inghesui si alte activitati decat cele existente nici daca ar fi vrut. Cele 6 zile de tabara au fost solicitante din punct de vedere al programului, fapt care echivaleaza cu nici un moment de plictiseala. Activitatile au fost variate; in consecinta toti participantii au putut alege cel putin doua/trei randuri de pe listele cu program care sa ii intereseze.

Locatia in sine a fost superba: padure de jur-imprejurul taberei, putin deal, putin parau, zona ideala pentru o parte din activitatile organizate cum ar fi paintball, activitatile militare, competitiile sportive, etc.

A-camp-ul se imbunatateste de la o editie la alta: a se nota lipsa ursilor din perimetrul taberei, faptul ca organizatorii sunt PUTIN mai calmi, cresterea calitatii mancarii (cioco!!), etc.

Personal, am avut parte de o experienta, zic eu, unica, am cunoscut multe persoane cu aceleasi gusturi/interese ca si ale mele, mi-am revazut prietenii dobanditi anul trecut si am invatat lucruri noi.
Cu siguranta voi participa si la editiile urmatoare, mai ales daca vor fi organizate intr-o zona mai centrala a tarii.

Zapa

A fost bine, insa din cauza numarului mare de activitati, am avut sentimenul de aglomeratie si s-a terminat repede. Daca vii in A-Camp vara nu poti sa te odihnesti… Este prea multa distractie ca sa mai ai timp de dormit. Nu am ratat si nu cred ca voi rata vreo editie.

Luff